De ce Andrian Candu are proiecte atât de slabe?

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a intrat în atenția publică prin proiectele de lege slabe propuse Parlamentului. Voi vorbi despre proiectul privind liberalizarea capitalului, despre proiectul cu tichetele de masă și despre cea mai recentă inițiativă care permite străinilor să obțină permise de ședere pe ușa din spate.

Proiectul cu liberalizarea capitalurilor și amnistia fiscală a fost torpilat de societatea civila, de experți locali și internaționali astfel încât, Candu a fost obligat să renunțe la proiect.

Argumentul meu contra proiectului este ca acesta nu avea nici un fel de explicații economice. Când declari că vor crește încasările din impozite odată ce averea va fi scoasa la lumină este de bun simț sa prezinți cel puțin un calcul estimativ: aproximativ 100 de oameni, vor declara în total cam 200.000 lei, îi vom impozita cu 2% deci în buget vor intra suplimentar 4000 de lei. Dacă nu vii cu astfel de calcule sau cu intervale minime și maxime de încasări atunci tot ce construiești, construiești pe minciună.vFără calcule insulți atât inteligenta cetățenilor cât și deputații care urmează să-ți voteze proiectul.

Al doilea proiect, cel cu tichetele de masă este lobby clar pentru deschiderea unui nou business. Tichetele de masă nu sunt altceva decât o alternativă la banii cash, iar această moneda o poți folosi doar pentru plata produselor alimentare. Cel mai probabil apropiați ai deputatului vor deține compania care emite tichetele.

Ideea tichetelor de masă este, în sine, o idee populară în țările în care sistemul fiscal este bine pus la punct și administrarea fiscală funcționează ok, adică acolo unde oamenii de afaceri plătesc impozitele, iar angajații de la fisc nu iau mită. Nu e cazul în Moldova. Scutirea de impozite nu funcționează în țările în care acestea oricum nu sunt plătite. Un angajator ar fi interesat sa ofere salariaților o parte din leafă în bonuri de masă, dacă va obține reduceri de impozite, deci într-un final impozitele colectate de stat vor scădea. Doar angajatorii corecți, care achită salariile exclusiv oficial ar vedea un beneficiu în proiectul de lege. Cei care plătesc o parte din salariu în mod oficial și o parte „în plic” ce interes ar avea să declare că până acum au făcut evaziune? De exemplu dacă angajatorul oferă salariatului 3000 de lei/luna oficial, pentru care achită 600-700 lei impozite și mai dă angajatului încă 2000 de lei în plic, de ce ar prefera convertirea celor 2000 de lei în tichete? Tichetele costă, poți plăti doar produse alimentare, pentru bunurule plătite cu tichete nu primești rest, deci cei 2000 de lei se transformă într-un final în 1700-1800 de lei în buzunarul angajatului. Care e afacerea? Așteptăm fundamentarea economică oferită de președintele parlamentului.

Al treilea proiect, cel care a fost prezentat frumos ca o facilitate pentru companiile IT, este un proiect scris pentru câțiva „amici” de-ai premierului Filip. Avizul CNA pentru acest proiect de lege este negativ și spune clar că acesta nu promovează interesele Republicii Moldova. Esența proiectului este să permită străinilor să vină să muncească în Moldova, în domeniul IT, ocolind actuala procedură de obținere a permiselor de ședere. Prin acest proiect de lege, atât Pavel Filip cât și Andrian Candu recunosc că nu sunt în stare să facă din Biroul de Migrazie și Azil din cadrul MAI o instituție care să funcționeze după reguli și proceduri clare pentru toți străinii. Astfel pentru a-și onora obligațiunile față de străini Andrian Candu decide să lungească perioada de aflare a străinilor fără a fi documenți, dar dacă totuși aceștia stau mai mult de 6 luni, atunci vor trebui să treacă pe la comisia specială creată de deputat, ocolind procedurile clasice.

Mulțumesc angajaților de la CNA pentru rapoartele valoroase și pentru răbdarea cu care analizează „ideile legislative” propuse de parlamentari.

Hai, spune și tu:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *