Interviu cu Mihai Bologan despre micro-sondaje și subiecte fierbinți

Subiectele fierbinți din societate precum votul uninominal sau demiterea lui Dorin Chirtoacă pot fi prinse în rezultatele unui sondaj în mai puțin de 2 zile. Pentru a înțelege cum e posibil am discutat cu Mihai Bologan, doctor în economie și CEO la iData. I-am luat un interviu în care l-am întrebat despre compania pe care o conduce și produsele pe care le oferă. Am vrut să înțeleg cât de valabil este un sondaj efectuat cu eșantioane mici.

Am fost curios să aflu și opinia lui, de cetățean, despre subiectele de politică internă precum votul uninominal, mai multe atribuții pentru președinte sau modul în care e condusă primăria Chișinău.

Când s-a inființat iData și cu ce vă ocupati?

Mihai Bologan: Avem aproximativ 8 luni de la fondare. La baza iData sunt doi specialişi eu, Mihai Bologan, doctor în economie, specialitatea statistică şi colega mea Veronica Ateş masterand în socioloie, cu experienţă foarte bogată în cadrul unei cunoscute companii sociologice din Republica Moldova. Împreună în momentul fondării iData cumulam 23 de ani de experienţă în domeniu deoarece fiecare organizase foarte multe sondaje până la fondare. Am decis să ne unim forţele să creăm ceva inedit, o companie dinamică care să dea un alt suflu şi un alt aspect companiilor de cercetare din Republica Moldova. Sunt destul de noros că am întâlnit-o pe Veronica deoarece suntem specialişti în domenii diferite, dar ne axăm pe acelaşi subiect: cercetarea. Statistica şi sociologia sunt ramuri diferite, dar asta ne ajută să fim complementari şi de fiecare dată apar idei doi. Pentru companii, în general, este un plus că există această diversitate în specializare.

Ce produse oferiţi şi către cine vă adresaţi ? Cine poate beneficia de serviciile iData?

Mihai Bologan: Noi suntem norocoși. iData a început să aibă contracte chiar din ziua lansării. Am efectuat studii pentru asociaţia producătorilor de lapte şi pentru asociaţia producătorilor de carne. Am efectuat pentru ei câte un studiu de piaţă, arătând cota companiilor de piaţă şi tipurile de produse, exporturi, importuri şi mai multe analize. Pentru piaţa cărnii a fost prima cercetare efectuată în Republica Moldova vreodată. În general lucrăm cu organizaţii atât locale şi internaţionale. Avem experienţa în a câştiga tendere, ceea ce este dificil pentru o companie nou creată. De multe ori se stabileşte condiţia pentru a avea un anumit număr de ani de experienţă, ceea ce noi ca profesionişti le avem, dar se ia ca bază experiența companiei, data fondării persoanei juridice. Și asta e un impediment și mi se pare incorect față de companiile noi. Ne concentrăm pe produse proprii şi vom renunţa la participarea la tendere deoarece în primii doi ani de activitate nu este viabil. Avem o serie de produse noi pe care am început să le lansăm.

Am realizat în decembrie 2016 şcoala de iarnă iData pentru specialiştii în statistică şi sociologie. A fost pentru prima dată când studenţi de la ambele specialităţi au beneficiat împreună de cursuri mixte. Am avut invitaţi de valoare din ambele domenii. Ca să dau un exemplu din cei 50 de aplicanţi, 30 au fost selectaţi pentru a participa. Câţiva dintre participanţii la şcoala de iarnă au primit burse şi colaborează cu iData.

Pe 22 martie a fost lansat proiectul micro-sondaje iData. Încercăm să oferim un alt tip de analiză. Există subiecte foarte fierbinţi pe o perioadă scurtă de timp şi în cazul acesta e practic imposibil să surprinzi percepţia populaţiei prin studii ample care se realizează greoi și pot dura până la 4 săptămâni sau mai mult.

Am decis să alegem o metodologie foarte bine pusă la punct, care ne permite să extragem un eşantion reprezentativ. Acordăm mai multă atenţie elaborării metodologiei şi modului în care se colectează datele. Ceea ce obţinem putem prezenta ca fiind o situaţie ce reflectă realitatea. Există sondaje pe eşantione mari, dar când ne uităm în structura lor observăm abateri de la structura reală a populaţiei. Am întâlnit un sondaj în care proporţia femeilor era de 62% ceea ce este enorm, sau proporţia tinerilor de până la 29 de ani depăşea 30% ceea ce este exagerat comparativ cu realitatea din Moldova. Eşantionul este mare, dar fiind distorsionat şi informaţiile prezentate sunt distorsionate, iar eroarea de eşantionare nu reprezintă eroarea totală, mai există şi eroarea de reprezentativitate.

Noi eliminăm din start eroarea de reprezentativitate şi ne rămâne doar eroarea de eşantionare, care este acceptabilă. Pentru a minimiza erorile, noi nu facem analize după segmente înguste. Am putea teoretic dezagrega rezultatele pe sexe, bărbaţi, femei sau alte categorii relativ largi, dar pentru categorii mici nu are sens.

Cum te asiguri că sondajul este valabil şi este o fotografie fidelă a realităţii ?

Mihai Bologan: În cadrul metodologiei am stabilit 3 variabile de control: primul este criteriul teritorial, am împărţit oraşul în sectoare şi din fiecare sector am luat un număr proporţional de persoane şi ne-am asigurat că persoanele selectate sunt din zone diferite a sectorului. Un alt criteriu este distribuţia pe sexe, ceea ce am reuşit ca în realitate. Un alt criteriu important este distribuţia pe vârste, am observat tendinţa că anumite categorii de vârstă sunt mai uşor de abordat pentru efectuarea sondajelor. În timp ce alte categorii, mai puţin. Prin faptul că am controlat aceste cote am reuşit să redăm un eşantion foarte fidel. Alte aspecte nu au fost controlate(venituri, educaţie, statut civil), totuşi prin controlul riguros al primelor 3 variabile am reuşit să obţinem o distribuţie foarte bună după celelalte, ceea ce este un exemplă grăitor că metodologia funcţionează. Pe viitor ne propunem să creştem un pic eşantionul, la circa 300 pentru Chişinău, dar în cazul altor localităţi sau regiuni trebuie să vedem separat structura lui pentru a înţelege numărul de chestionare. Vom păstra totuşi acelaşi principiu, vom colecta datele într-un timp foarte scurt.

Testul a durat 4 zile, dar orice alt studiu de tipul acesta va dura 2 zile cu un eşantion un pic mai mare. Din momentul în care primim comanda de studiu până livrăm raportul cu rezultatele va trece mai puţin de 48 de ore.

Cât de mult contează operatorul în colectarea datelor?

Mihai Bologan: Munca operatorului este greu de subapreciat, este foarte importantă. De fapt modul în care sunt culese datele asigură reprezentativitatea şi succesul metodologiei. Din fericire nu suntem nevoiţi să apelăm la amatori pentru culegerea datelor, sunt persoane care cunosc această îndeletnicire. Operatorii noştri au deja experienţă, iar noi le facem o instruire foarte bună înainte de a pleca în teren. Ne asigurăm că excludem erorile umane din start. Oferim instructaj foarte detaliat. Metodologia noastră până la următorul sondaj de acest gen va fi automatizată astfel încât din start vom putea extrage aleatoriu şi punctele de eşantionare, şi transmite operatorilor. Va fi un proces foarte bine pus la punct şi foarte rapid. În cazul acestor studii nu ne permitem luxul să angajăm persoane care nu au experienţă sau ar putea, teoretic, să nu facă un lucru calitativ.

Pe lângă aceasta este şi etapa de verificare a chestionarelor fizice şi altă etapă de control logic este în timpul introducerii datelor, perierea bazei de date. S-ar putea întâmpla ca unele chestionare să nu fie complete sau să nu treacă câteva controale logice, ponderea lor este mică şi ele sunt excluse la etapa de periere a bazei de date, deci aceste chestionare nu influenţează rezultatele.

Ce părere ai de sondajele de opinie efectuate prin Skype, Viber?

Mihai Bologan: Tehnica de sondare prin Skype sau Viber nu este diferită de tehnica contactării la telefon. Adică pe lângă voce ai şi contact vizual. Dacă conform metodologiei persoana chestionată este cea care trebuie faptul că se discută prin Skype este acelaşi lucru ca şi interviul la telefon. În aşa cazuri metodologia trebuie să fie foarte bine pusă la punct astfel încât persoana cu care se discută să fie exact persoana ce trebuie să fie în eşantion.

Cum afectează marja de eroare rezultatul unui sondaj. Mă refer la faptul că 51% din chișinăueni declară că ar vota pentru demisia lui Chirtoacă. Totuși marja de 6,5% nu e prea mare?

Mihai Bologan: Noi lucrăm și sperăm ca pentru următorul studiu să dăm exact intervalul de încredere şi atunci eventualele speculaţii precum că marja este mică sau mare vor decade. Vom prezenta exact intervalul de încredere şi oamenii vor putea decide dacă intervalul este mare sau mic.

Pentru a arăta cât de relevante sunt răspunsurile la întrebarea cu demisia lui Chirtoacă voi prezenta două date: 51% care spun că vor vota pentru demitere şi doar 27% care vor vota contra. Diferenţa este foarte mare, chiar dacă teoretic marja de eroare este plus/minus 6%, ceea ce nu este chiar aşa, oricum din cei care ar veni la vot majoritatea covârşitoare vor vota pentru demitere. Pentru un referendum nu contează dacă votează 51% sau 70% pentru demitere, rezultatul e acelaşi. În acest moment chişinăuienii sunt pentru demitere. Putem folosi o corectare pentru suburbii, deoarece acestea n-au fost prinse în sondaj, dar chiar şi aşa includerea lor nu afectează semnificativ răspunsul.

***

Care e opinia ta, votul uninominal ar fi mai bun sau mai rău decât actualul sistem proporţional?

Mihai Bologan: Voi vorbi despre opinia mea care poate să fie diferită de cea a companiei. Eu am fost pentru votul uninominal dintotdeauna, deoarece actualul sistem de vot nu este unul eficient. Ca să dau un exemplu, cu vreo 7 ani în urmă, la Clubul IDEA discutam despre faptul că în parlament ar trebuie să fie 5 deputaţi, adică se aleg fracţiunile şi fiecare din cei 5 deputaţi ar avea o anumită pondere a votului. Nu e nevoie de 5 maşinării de vot (fracţiuni, grupuri) ci doar 5 deputaţi care vor decide în funcţie de voturile pe care le are în spate.

Foarte multe persoane care ajung în Parlament n-ar putea trece un test elementar de încredere a populaţiei. Ajung pe listă iar modul de întocmire a listei nu este transparent. La nivel de zvonuri se spune că locurile pe listă se vând, se cumpără.

Poporul votează o dată la 4 ani și doar atunci are un anumit control asupra situației, după care situația iese de sub control. Deputații părăresc fracțiunea, devin independenți, aderă la alt partid, sau își fac propriul partid, din această perspectivă am impresia că votul uninominal ar fi mai bun și aceeași poziție au avut-o și multe partide de dreapta în ultimii ani.

În contextul ultimei inițiative îmi vine greu să mă propunț deoarece este intens politizată. Asta nu înseamnă că opinia mea s-a schimbat brusc, aceleași argumente că actualul sistem nu e bun rămân în vigoare. Poate trebuie mai bine explicat ce înseamnă acest sistemul uninominal. Chiar în sondaj am văzut că oamenii nu înțelegeau ce înseamnă acest lucru. Dacă vorbim despre raioane o persoană reprezintă un anumit teritoriu, dar în Chișinău mobilitatea e mai mare. Oamenii locuiesc într-un sector, muncesc în altul, merg la prieteni în alt sector. În Chișinău oamenii nu sunt atașați de un teritoriu anume. De exemplu noi suntem în sectorul administrativ Buiucani, dar toți îi spun Centru. Alt exemplu, în Chișinău cineva va fi deputat din partea micro-raionului X, care încă nici nu are o denumire. Poate din acest motiv în Chișinău nu prea este perceput votul uninominal. În țară probabil este un alt atașament: raionul nostru, orașul nostru.

Un alt motiv pentru care actualul sistem nu e bun este faptul că sub aspect regional nu este o reprezentativitate bună. La un moment dat mai mult de 70 parlamentari erau din Chișinău, chiar dacă în totalul țării ponderea orașului este puțin peste un sfert, după populație. Oricum este o discreptanță foarte mare.

Trebuie dezbateri obiective cu argumente clare pentru fiecare sistem. Sondajul iData a arătat că doar 35% din Chișinăueni susțin actualul sistem(proporțional), pentru uninominal fiind 32%. În limita marjei de eroare cifrele sunt comparabile.

Președintele țării a anunțat că și-ar dori să-și lărgească atribuțiile. Ce crezi despre această inițiativă ?

Mihai Bologan: Am avut o perioadă, din 2009 până în 2016, in care instituția prezidențială mai că nu exista. Am avut o încredere a populației în această instituție de 3%, adică o încredere foarte, foarte joasă. Trei ani nici n-am avut președinte. Până în 2009 populația care era deprinsă cu un lider autoritar, având aceleași atribuții ca și actualul lider, dar respectivul președinte decidea totul, deoarece era liderul partidului, iar deciziile în Parlament și Guvern era aprobate așa cum dorea președintele. Până în 2009 practic nu existau diferite ramuri ale puterii: Președinte, Guvern, Parlament. Totul se decidea la nivel de președinte. Au fost cazuri când președintele a reușit să intervină în activitatea primăriei la nivel de publicitate stradală. Dacă ne amintim era o publicitate pentru colanți care a fost interzisă la indicația președintelui de atunci. În 7 ani situația s-a distorsionat total.

Poate și populația își dorește un lider puternic, nu am văzut recent sondaje care să testeze această întrebare, dar presupun că populația ar dori mai curând un lider, decât cineva fără împuterniciri. Astel am ajuns în situația în care avem un președinte cu ambiții, poate comparabile cu ale președintelui Voronin, poate nu, dar deoarece nu are în spate un Guvern și o majoritate parlamentară el nu are posibilitatea să se impună. În plus politica promovată de actualul președinte este diferită decât cea promovată de Guvern și Parlament, astfel că e dificil de discutat despre înclinarea balanței într-o direcția ori alta, cred că actualul Parlament pur și simplu nu va permimte lărgirea atribuțiilor. Poate vor fi anumite consensuri cu actualul președinte, dar nu are sens să discutăm despre lărgirea atribuțiilor. Situația s-ar putea schimba dacă după următoarele alegeri parlamentare partidul președintelui ar obține majoritate.

Ce mesaj ai pentru primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă ?

Mihai Bologan: Mesajul meu pentru actualul primar este că dacă e foarte ocupat cu treburile primăriei poate ignora sondajul, deoarece activitatea primarului este importantă și discutarea rezultatelor unui sondaj poate trece pe plan secundar. Pe de altă parte, ignorarea studiilor, a celor independente de la companii care nu sunt afiliate, politic, economic, financiar, la alte structuri, trebuie ascultate, mai ales că rezultatele denotă tendințe pe care primăria ar trebui să le cunoască.

Noi am relevat principalele probleme în opinia chișinăuienilor. Scopul sondajului nu a fost să facem partizanat politic sau pur și simplu să demonstrăm valabilitatea unei ipoteze privind organizarea referendumului. Am încercat să săpăm mai adânc pentru a căuta cauzele și observăm un nivel de încredere și un nivel de mulțumire privind activitatea primarului mică. Chiar dacă oamenii au mai mare încredere în primar decât în anumiți consilieri, oricum nivelul de neîncredere este foarte mare. Foarte multe aspecte pe care le-am menționat privind orașul sunt considerate probleme: de exemplu oamenii străzii, cerșetorii. Poate nu e cea mai importantă problemă dar pentru 84% din cetățeni aceasta este o problemă. Defapt mesajele lor erau că cerșetorii sunt manipulați, impuși să cerșească, e o problemă foarte gravă care nu ține doar de sărăcie și ar merita mai multă atenție.

Dacă vorbim de cea mai importantă problemă atunci aceasta este calitate drumurilor. Pe primul loc, cu mult în fața altora. Drumurile încă nu sunt într-o situația la fel de proastă ca atunci când Dorin Chirtoacă a preluat mandatul de primar, dar drumurile încep să se strice și șoferii, care sunt o bună parte din populație, simt acest lucru. Sunt și alte probleme identificate: lipsa locurilor de muncă, corupția. Sunt factori despre care Dorin Chirtoacă trebuie să afle. Noi suntem deschiși să-i oferim mai multe detalii, dezinteresat.

sursă foto: https://www.facebook.com/bologan

Hai, spune și tu:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *