Povestea unui cauciuc devenit mobilă de grădină

Mă trezesc într-o dimineață și am chef de ceva creativ. Iau un cauciuc vechi, niște sfoară, un cuțit, un pistol de lipit, 2 plăci de lemn numite în popor „dăvăpă” și ceva pânză. Dimineața cauciucul era așa: un cauciuc trist și obosit.

Am spălat bine cauciucul, l-am dezinfectat. După mai multe negocieri, tăieri, recalculări am implicat în proces pistolul de lipit, ceva sfoară și niște pânză frumos colorată. Cuțitul a avut intervenții tăioase. În total cred că am lucrat vreo 3 ore, nu mai mult. Am înfășurat cauciucul cu sfoară, iar prinderea s-a făcut cu pistolul de lipit. E un lucru destul de migălos, dar interesant.

Spre seară obținusem așa niște mobilă de grădină: poate fi folosită drept scaun, masă sau sertar.

Capacul se ridică așa că poate fi folosit drept sertar în care să ascunzi jucăriile copiilor, o stropitoare de grădină sau alte flecuștețe mici. Peste lemn am pus nailon de 1 centimetru, nailon care bănuiesc că se folosește la instalarea parchetului, apoi l-am învelit cu o bucată de materiale. În final l-am capsat cu pistolul de capse.

Totuși cel mai frumos cred că se vede așa

Sper să țină vreo două-trei veri!

Hai, spune și tu:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *